Brusture – Arctium lappa L.sin Lappa major Gaertn., Arctium tomentosum Mill., Arctium minus Bernh. Fam Compositae (Asteraceae)

Descrierea plantei

Brusturele este o planta erbacee, bianuala cunoscuta si sub denumirea de lipan, capul-calugarului, iarba-boerului, laptuc, caftalan, scaiul-oii, scaiete-mare. Planta se intalneste de la campie pana in zona montana chiar si la altitudini de peste 1000 de metri, crescand spontan in locuri virane, pe langa case si daramaturi, la marginea drumurilor si padurilor. In America si China este o planta cultivata.

Brusturele prezinta un rizom vertical continuat de o radacina carnoasa de asemenea verticala, cafenie la exterior si albicioasa la interior. Tulpina atinge 1-2 m inaltime, pana la 4 cm grosime, este ramnificata si acoperita cu peri. La baza are frunze foarte mari de 40-50 cm lungime si 25-30 cm latime cu petiol de 30 cm. Frunzele superioare sunt mici. Florile sunt tubuloase cu 5 petale rosii-purpurii, formeaza capitule groase de 3-4 cm dispuse in corimb. Inflorirea are loc in lunile iulie-noiembrie. Fructele sunt achene negre, lungi de 6 mm cu papus simplu.

 

Recoltare

De la brusture se recolteaza radacinile fie in toamna primului an de vegetatie in lunile octombrie-noiembrie, fie primavara in al doilea an de vegetatie in lunile martie-aprilie. Deoarece radacinile sunt adanc infipte in pamant, recoltarea se face cu unelte speciale. Se taie in bucati de 10-15 cm, iar fragmentele groase se sectioneaza de-a lungul. Radacinile atacate de insecte, seci sau lemnoase sunt necorespunzatoare. Radacinile de brusture se usuca la soare, in locuri uscate bine ventilate sau in uscatorii cu aer cald la cca. 50°C, pana cand la indoire se rup cu usurinta. Din 4-6 kg radacini proaspete rezulta 1kg de produs uscat. Radacinile recoltate mai tarziu decat in toamna primului an de vegetatie nu au valoare medicinala si nici cele de la plante care au apucat sa infloreasca intr-al doilea an.

 

Continut biochimic

  • Inulina (40%), glucide, mucilagii, lactone (arctinol, arctiopicrina), insulina;
  • Uleiuri eterice, rasini, taninuri, polifenoli, alcaloizi (atropine), sitosteroli;
  • Acizi fenolici (cafeic, clorogenic), acizi grasi (palmitic, lauric, stearic) in seminte;
  • Vitamine (B, C), saruri (K, Ca, Mg).

 

Actiuni terapeutice:

  • Hepatita, calculoza biliara, dischinezie biliara, greata, constipatie, enterocolite;
  • Bronsita, gripa, raceala, tuse, pleurezie, pneumonie, transpiratii intense;
  • Diabet zaharat, obezitate, celulita, scorbut, insuficienta cardiaca cu edeme;
  • Calculoza renala, uremie, leucoree, cistite, intoxicatii cu mercur;
  • Eczema, abcese, furuncule, acnee juvenila, dermatoze, pecingine, impetigo, herpes, ulceratii venoase, varice, alopecie, matreata, seboree, tenuri grase;
  • Combate bacteriile Gram-pozitive (stafilococi, streptococci, pneumococci).

 

Preparate si utilizari:

Intern:

Decoct de brusture: cantitatile sunt de 2 linguri de radacina uscata la 40 ml apa clocotita. Se lasa sa fiarba timp de 5 minute si se consuma caldut in 3-4 reprize in decursul zilei. Ceaiul de brusture scade zaharul din sange, este diuretic stimuland functiile renale si cutanate. In bolile digestive reduce calculi biliari.

Extern:

Cantitatile pentru decoct: 5 linguri de radacina la 500 ml de apa. Se aplica local sub forma de comprese in acnee si tenuri seboreice.

 

Alte utilizari:

  • La prepararea de creme, sampoane, apa de gura contra hemoragiilor nazale;
  • In cresterea parului se foloseste ceaiul de radacina de brusture asociat cu frunze de urzica si mesteacan.
  • Frunzele de brusture zdrobite si applicate pe piele sub forma de cataplasma, au efecte bactericide; calmeaza durerea data de inflamatiile provocate de intepaturile de insecte si paianjeni.

 

OBSERVATII:

Brusturele este o veche si reputata planta medicinala. Printre succese sale se numara si vindecarea unei grave boli de piele pe care o avea Henric al III-lea, regale Frantei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *